ROMANIAN TIMES
Cultură
9
Rubric
]
îngrijit
]
de Lucia McNeff
Testamentul politic
al lui Constantin (Dinu) I. C. Br]tianu
Pre\edinte al Partidului Na[ional Liberal
între anii 1933 \i 1950
“Scriu aceste rânduri cu gândul la [ara mea \i la Partidul
Liberal, de care, atât familiamea, cât \i eu personal suntem
atât de lega[i; \i pentru cazul când vârsta mea înaintat], \i
evenimentele care se preg]tesc, nu-mi vor da prilejul s]
mai pot da prin viu grai sfatul meu prietenesc celor care
vor avea de c]l]uzit pe viitor destinele Partidului Na[ional
Liberal.
Am început s] iau contact cu politica în casa p]rinteasc],
înc] de pe când eram copil, la \coala patriotic] a p]rintelui
meu, al]turi de fra[ii mei, Ionel \i Vintil] Br]tianu. |i am
dobândit astfel cuno\tin[ele \i experien[a care ne-au format
pe to[i pentru conducerea viitoare a partidului.
În lungameacariet]politic],amavutprilejul s] iauparte latoate
evenimentele în]l[]toare care s-au desf]\urat înRomânia, în
cei de pe urm] 45 de ani. Înainte de a disp]rea de pe arena
politic], simt de datoria mea s] v] dau cel de pe urm] sfat.
Hot]rârea final] se cuvine s] fie luat] cu chibzuin[], potrivit
tradi[iilor de totdeauna ale partidului nostru.
România modern] este opera Partidului Na[ional-Liberal.
Prin pleiada vie a oamenilor minuna[i care au stat, necontenit, în primele rânduri ale partidului
nostru, s-au putut introduce principiile democratice europene în via[] politic] a []rii noastre.
Numai în chipul acesta a izbutit România s] înainteze pe calea larg] a progresului. |i s-a f]
cut astfel dovada c] institu[iile \i practicile adev]ratei \i sincerei democra[ii de tip european se
potrivesc mai mult ca oricare altele cu firea, în[eleapt] \i a\ezat], a poporului român.
În cei de pe urm] cincisprezece ani, România a avut de suferit un \ir de dictaturi, care au
culminat cu dictatura communist].
În decursul acestor cincisprezece ani, Partidul Liberal a luptat necontenit ca s]men[in] treaz]
con\tiin[a democra[iei române\ti; \i s] arate str]in]t][ii care sunt drepturile imprescriptibile ale
României asupra provinciilor ei.
Dup] actul de la 23 august, a trebuit s]-mi dau seama c] situa[ia interna[ional] ne va impune
curând s] trecem printr-o period] care nu va mai corespunde cu voin[a
noastr] liber rostit]. S-a cuvenit deci, s] adopt]m o atitudine de
rezisten[] ferm], ferindu-ne totu\i s] facem sacrificii inutile.
Am hot]rât deci, s] p]st r]mcât mai intact for[ele noastre, ca s] putem
a\tepta momentul hot]râtor. Am convingerea c], dup] toate greut]
[ile, dup] tot noianul de suferin[e pe care le support] ast]zi pe nedrept
neamul nostru, cu r]bdare, cumin[enie \i atâtea jertfe, va suna, cândva,
ceasul libert][ii. Al Libert][ii pentru care se cuvine s] lupt]m f]r] de r]
gaz, pretutindeni, neîncetat, oricând.
Gândul meu se îndreapt], acum, spre viitor, c]tre to[i aceia care vor
suferi pentru principiile înalte ale libert][ii \i ale demnit][ii na[ionale.
Sunt încredin[at c] rolul pe care-l va juca P.N.L. în via[a de mâine a
României va fi \i mai însemnat decât a fost în trecutul lui glorios.
Programul lui este conceput pe principii s]n]toase; principii care \i-au
învederat, pe deplin, menirea \i rodnicia, dup] cum stau m]rturie atâtea
înf]ptuiri generoase, rod al îndelungatei experien[e politice cq\tigate în
munca rodnic] de conducere a României.
În toate domeniile se vor pune, în ziua biruin[ei, probleme nespus de
anevoie de rezolvat.
În rela[iile ei cu toate []rile Europei, România are de jucat un rol de mare
însemn]tate. Poporul roman este cel mai înaintat dintre popoarele din
R]s]ritul Europei, în numeroase domenii. România va avea deci iar]\i
prilejul s] joace un rol de frunte, în cadrul cât mai strânsei cooper]ri
interna[ionale, sub stindardul Europei unite, în toate marile probleme de
ordine intelectual], politic] \i economic].
În politica noastr] intern] va trebui s] se chez]\uiasc] iar]\i libertatea
individual] \i s] se stimuleze ini[iativa particular] în toate domeniile.
Partidul va trebui s]-\i f]ureasc] un program de reforme bine chibzuit
în sfera politicului, a socialului, a culturalului \i a economicului, în vederea
realiz]rii unei des]vâr\ite armonii sociale. Va trebui s] lupt]m pentru
ridicarea st]rii t]r]nimii, a muncitorimii \i a tineretului român. Ave[i
datoria s] lupta[i din toate puterile pentru ca la posturile de command]
s] poat] ajunge numai cei bine preg]ti[I \i cei care \i-au p]strat,
neîntinate valorile morale.
Pentru ca Partidul Liberal s] poat] înf]ptui toate aceste puncte de
program, pentru ca el s] poat] iar]\i juca rolul însemnat la care este
chemat prin tradi[ia \i prin realiz]rile sale na[ionale, este neap]rat
necesar camembrii \i cadrele lui de conducere s] fie animate de aceea\i
dragoste de [ar] \i de acela\i spirit de abnega[ie \i de disciplin] care
i-au c]l]uzit str]daniile în trecutul s]u glorios.
De îndat]ce [aranoastr]sevabucura iar]\i de libertateapolitic],membrii
Partidului Liberal vor trebui s] se întruneasc] pentru a-l alege pe acela
c]ruia soarta îi va h]r]zi sarcina s] duc] la cap]t munca mea.
|eful
partidului va trebui s] fie o personalitate însufle[it] de patriotismul
cel mai dezinteresat, de dragoste de [ar], de dragoste de partid. El
va trebui s] fie continuatorul marilor tradi[ii ale Partidului Liberal;
s] aib] preg]tirea intelectual] \i autoritatea moral], ca s] ajung]
astfel s] fie respectat \i ascultat, atât în [ar] cât \i peste hotare.
I se cere s] aib] ascenden[] asupra genera[iilor tinere, din
rândurile c]rora se vor ridica frunta\ii de mâine ai Partidului
Liberal. Sii astfel se vor putea cq\tiga pentru ideea liberal] cât mai
multe \i cât mai curate valori intelectuale \i morale, elemente
destoinice care s] se pun] în slujba ideilor liberale prin care va
progresa iar]\i poporul român
.”
Turnul Babel
Tot mai mult purtăm în inimi vechea țară Șinear,
De cărămizi și smoală plină, în loc de
Dumnezeu
!
Și vrem să ne făurim nume, cetate, turn, altar;
Dar tot lucrul fără El, a fost și fi-va în zadar,
Cînd oamenii în a lor umblare urmeaz-al lor traseu,
Acum e Șinear oriunde, cu o lume nchisă,
Ce vorbește aceiași limbă unită în ce-i place;
Inima la universuri întinse e deschisă,
Pământului cât un atom, cu sânge scoarța-i scrisă;
Galaxii de ne-ar da Domnul, tot sânge le vom face?
Atunci demult, împrăștiați am fost pe tot Pământul
Și istoria ne-a fost o neputință ș-un suspin;
Că peste fiecare loc rău-a mânat vântul,
Dând la o parte tot mai mult
Credința și Cuvântul
Și-n lacrimi, sânge noi suntem și-n tot mai mare chin!
În tot acest sumbru tablou, există o
Lumină
Ce o împarte Dumnezeu în tușe pe dearândul;
Iar pân’ la „Marea clătinare,” ce- are să ne vină,
Ea
e izvorul de speranță care ne adună
Să ne sfințească în divin, a noastre vieți și gândul!...
Vasile Ghiță
1-10-13
***