8 / 24
Cultură
8
ROMANIAN TIMES
PELERIN |N }ARA SF>NT<
(IX)
Rubrică îngrijită de Lucia McNeff
Continu]mast]zi c]l]toria noastr] pe la Locurile Sfinte, pentru to[i cei interesa[i de ele,
care =nsa nu au putut ajunge acolo. Ne vom =ndrepta pa\ii spre Ierihon, considerat
cel mai vechi ora\ cunoscut din lume. Despre Ierihon se crede ca este unul dintre cele
mai vechi, dac] nu chiar cel mai vechi ora\ cunoscut din lume. Este prima cucerire a
israeli[ilor dup] peregrinarea de 40 de ani prin pustiu. +nmod ironic, Ierihonul, =mpreun]
cu Fq\ia Gaza, a fost primul ora\ cedat de Israel Palestinei =n 1994, =n urma acordului
de pace. Reocupat de militarii israelieni, a revenit p]r[ii palestiniene =n urma retroced]
rilor din martie 2005. Este asemenea unui punct de grani[], unde la trecerea frontierei
trebuie s] prezin[i pa\aportul.
Ora\ul Ierihon este o adev]rat] fort]rea[] natural], fiind =nconjurat de Muntele Nebo
=n est, Mun[ii Centrali =n vest \i MareaMoart] =n partea de sud. Este irigat =n abunden[]
de rqul Iordan, aflat la doar 7 km spre vest, dar \i de izvoarele ce coboar] de pe
pantele Mun[ilor Centrali. Are o vegeta[ie abundent], predominqnd palmierii. Ierihonul
mai este cunoscut \i drept ora\ul aflat la cea mai joas] altitudine, aproximativ 250
m sub nivelul m]rii. Resursele bogate, ap]rarea natural], apropierea de principalele
rute \i frumuse[ea locurilor l-au impus ca o loca[ie ideal] pentru comer[, dar \i ca
punct-cheie rqvnit de invadatori. Denumirile date ora\ului au fost numeroase. Datorit]
abunden[ei unei plante pitice ag][]toare, a fost numit Wadi as-Sesban. Numero\ii
palmieri au inspirat numele de Orasul Palmierilor, Madinat an-Nakhil. Dup] numele
unui izvor ce curge =n apropiere, c]ruia proorocul Ilie i-ar fi indulcit apa, a fost numit
Ain Alisha, Izvorul lui Ilie.
Dup] Ierusalim, Ierihonul este cel mai excavat loc din {ara Sfqnta. Cea mai veche
a\ezare a fost identificat] la Tell es-Sultan, o colin] („tell“) joas] aflat] cam la 2 km
de Ierihonul de ast]zi. Colina s-a format de fapt peste ruinele vechiului ora\, al c]rui
nume, de origine semit], =nseamn] „luna“ (atqt calendaristic], „yerihu“, cqt \i astrul =n
sine, „Yarah“). +n limba siriac], „riha“ =nseamn] „parfum“. +n zona colinei Tell es-Sultan
au avut loc numeroase campanii arheologice, =ncepqnd cu anul 1868. Ele au avansat
=n timp, astfel =ncqt au fost scoase la iveal] numeroase detalii fascinante. Fortifica[iile
excavate indica faptul c] ora\ul vechi a fost construit acum aproximativ 12.000 de ani,
deci undeva spre sfqr\itul perioadei mezolitice (circa 10000 =.
d.Hr.). Este astfel primul
ora\ cu ziduri de ap]rare din lume (cunoscut pqn] =n prezent). Ceea ce este interesant
este c] zidurile au fost ridicate =nainte de descoperirea agriculturii =n zona oriental] cu
cel pu[in 1.000 de ani (doar la egipteni s-au descoperit urmemai vechi privind cultivarea
sporadic] a unor boabe). Contribu[ia Ierihonului la civiliza[ie este unic]. Practicarea
agriculturii (cultivarea plantelor \i domesticirea animalelor) precum \i folosirea ceramicii
au avut loc =n Ierihon, ca o constant], cu 1.000 de ani =nainteaMesopotamiei \i Egiptului.
Iar construc[iile sunt anterioare piramidelor cu 4.000 de ani.
Ca \i celelalte ora\e din Canaan, Ierihonul a fost distrus =n mai multe rqnduri,
identificqndu-se 15 episoade distructive diferite. Acest lucru =ngreuneaz] datarea lor
exact]. Descrierea biblica privind distrugerea Ierihonului de c]tre israeli[i este =ntqlnit]
=n cartea lui Iosua. Cei care dateaz] exodul =n sec. XVI-XV =.
d.Hr.sunt sus[inu[i de
descoperirile arheologice, de\i primele a\ez]ri israelite (descoperite) sunt datate
VAURMA
CHIPURI
(continuare din numarul trecut)
În fiecare zi mă gândesc la persoanele bune, ce
mi-au copleșit simțurile la unmoment dat. Mi-au pătruns
în subconștient și revarsă din când în când, adieri dulci
și plăpânde menite să-mi înece tristețile. Când mă simt
singură, citesc și-mi cufund melancolia în apa fermecată
a irealului. Sufletul îmi mulțumește atunci când ascult o
muzică bună sau când mă plimb încet prin păduri și pe
lângă ape. Uneori, uit de ce exist și mă las amețită de
valuri reci de trăiri egoiste. Am tendințe spre bine, dar
cânduit să stau înprezent sută la sută,mă încarcdeumbre
care nu-mi aparțin. Cei din jur își joacă actul existențial în
pași mici, calculați, căci s-au obișnuit cu un stil de viață
conformist.
Când o prietenă îmi spune că sunt egoistă, prima
tendință este de a nega în interiorul meu acuzația. Apoi
dau glas unei păreri subiective. Chiar așa de rea sunt?
Când renunț să mă explic, mă cuprinde liniștea. Prea e
relativă povestea cu omul bun și omul rău. Trebuie să-
mi conștientizez starea de neputință în care mă aflu ca
și om. Dar și starea angelică spre care m-am născut. E
nevoie de timp și multă muncă ca să ajung la clipa în
care să mă apropii oarecum de chipul meu. Arăt putere
și siguranță pentru că asta îi liniștește pe ceilalți. Dar eu
mă plac și atunci când am lacrimi și toate în jur par aș fi
pierdut sensul. În astfel de momente, reflectez la chipul
din icoana mea preferată: Fecioara Maria cu pruncul
Iisus în brațe. Acest pământ s-a făcut mai bun și mai pur
cândMaica Domnului a călcat pe el.
Mintea se lasă copleșită de lumina cunoașterii. Cu
răbdare, mă simt iubită așa cum sunt de Cel care m-a
creat.Dubiile fac locunui plăcut sentiment deapartenență
la un sistem ce poate fi cuprins doar cu rugăciunea.
IERIHON
mult mai tqrziu, cca. 1230 =.
d.Hr.Astfel, =n Biblie se spune c] zidurile s-au pr]bu\it =n
urma asediului de 7 zile al israeli[ilor, care au =nconjurat zidurile sunqnd din trqmbi[e
\i strigqnd. Ei au luat doar obiectele din aur, argint, alama \i fier, apoi au trecut ora\ul
prin foc. Faptul c] pietrele \i c]r]mizile descoperite erau =nnegrite sau =nro\ite confirm]
ipoteza incendiului devastator. La fel \i vasele carbonizate con[inqnd cereale. Se crede
c] pr]bu\irea zidurilor a fost provocat] de un cutremur, dar acesta a fost unul neobi\
nuit c]ci, de\i a afectat cu consecin[e dezastruoase tot ora\ul, o mic] por[iune din zid,
pe latura de nord, a r]mas =n picioare. Este exact ce este scris \i =n Biblie, ca locuin[a
femeii Rahab, care i-a ajutat pe spionii israeli[i, aflat] =n partea de nord, lipit] de zid,
a fost cru[at]. +n plus, faptul c] =n 1997 s-au descoperit resturi de c]r]mizi (aflate =n
partea superioar] \i pe interior) la baza zidului de piatr] adqnce\te ipoteza pr]bu\irii
instantanee a zidurilor Ierihonului, confirmqnd povestirea biblic].
Dup] o perioad] de mai bine de 5 secole, ora\ul a fost reconstruit, =n timpul domniei lui
Ahab (873-851 =.
d.Hr.), \i acunoscut o istoriezbuciumat]. +nperioadaNoului Testament,
Irod cel Mare a reconstruit ora\ul, drept capital] estic], la aproximativ 2 km de vechea
loca[ie, =n locul numit Tulul Abu el-aAlaiq, unde canionul Wadi Qelt se deschide pentru
a intra =n Valea Iordanului. Datorit] temperaturilor mai ridicate (aflqndu-se =ntr-un fel
de depresiune), Irod a construit un magnific „palat de iarn]“, dotat cu apeducte, un
hipodrom \i un teatru. Acesta este Ierihonul =n care Iisus a venit de mai multe ori, f]
cqnd numeroase aluzii la acest ora\. Astfel, =n Pilda Samarineanului milostiv, Iisus se
refer] la drumul extrem de periculos prin canionul Wadi Qelt, adev]rat cuib de tqlhari
=n vremea sa. +n timpul ultimei c]l]torii, Iisus a vindecat doi orbi, =ntre care se remarca
insistentul Bartimeu. Faptul c] Matei \i Marcu spun c] vindecarea a avut loc dup]
ie\irea din Ierihon, =n timp ce Luca men[ioneaz] c] se apropiau de Ierihon, poate fi
explicat =n dou] moduri. Fie orbii l-au rugat s]-i vindece la intrarea =n Ierihon, dar rug]
ciunea lor a fost =mplinit] abia cqnd a ie\it din ora\, fie vindecarea a avut loc dup] ce
Iisus a ie\it din vechiul Ierihon pentru a intra =n Ierihonul irodian. +n Ierihon se petrece \i
convertirea vame\ului Zaheu la pocain[]. Se presupune c] \i rostirea Pildei celor 10
mine a fost motivat] de trecerea lui Iisus prin fa[a palatului de iarna a lui Irod cel Mare.
Dup] moartea lui Irod, fiul s]uArhelau, primind de la Cezar dreptul de a st]pqni Iudeea
\i Samaria, s-a r]zbunat crunt pe inamicii s]i, iar celor credincio\i le-a r]spl]tit cu m]
rinimie loialitatea.
Ora\ul a rec]zut =n ruin] =n sec. III-IV, fiind ref]cut de arabi. In sec. al XII-lea este cucerit
de crucia[i. P]r]sit de ace\tia, a devenit un mic sat arab. Ierihonul de ast]zi a re=nceput
s] =nfloreasc] =n secolul al XX-lea.
Amavut perioade în care am iubit iluzii, ce ușor și-
au întors fața de la mine. Nu-mi lipsesc, din asta înțeleg
că doar m-am crezut robită. Totul era o nuanță mentală.
Cad pradă propriilor idei, deoarece sunt în căutarea
unui mediu afiliat moral educației primite. Mă cred
căzută doar în unele momente, apoi conștientizez
autenticitatea stării mele. Îmi este imposibil să mă
adaptez unor condiții etice departe de adevărul absolut,
care este Dumnezeu. Oricât încerc, nimic nu-mi șade
mai bine și mai frumos decât chipul de creștin.
Pentru ceea ce sunt azi, trebuie să le mulțumesc
în primul rând strămoșilor mei, străbunici, bunici,
părinți. Eram mică și auzeam povești despre bunicii
mei, ce rânduială sfântă aveau. Postul și rugăciunile
erau în viața lor ca și lingura și furculița pe masa
omului flămând. Bunicilor mei nu le-a fost rușine să
fie credincioși, știau că omul sfințește locul. Astfel,
de la ei am moștenit chipul unei ființe însetate veșnic
după Dumnezeu.
În prezent, tot mai mulți oameni își ascund
convingerile religioase din motive diverse. Nu trebuie
să ne justificăm credința în Dumnezeu. Nu trebuie să
ne pară rău de ceea ce cunoaștem, căci avem nevoie
de lumină pentru a rămâne constanți în dragostea
noastră. Suntem români, suntem creștini și indiferent
de confesiune, să-i cerem sincer lui Bunul Dumnezeu
să ne arate calea cea dreaptă spre mântuire. Uneori
vom primi mai puțin sau altceva decât ceea ce am
cerut. Dar nu-i păcat să insiști în bine. Când ne plecăm
capul în fața Celui de Sus, este semn de înțelepciune,
dar când ne plecăm capetele în fața păcatului se
numește mândrie.
Să păstrăm zilnic un chip personal, îmbogățit cu
dragoste față de rădăcinile noastre. Suntem chemați să
avem chipuri sfinte, în orice colț de lume ne-am afla.
Ionela Vrincian
***
Potrivit lui Mihai Bozgan,
reprezentantul
Muzeului
Naţional de Istorie a
României, inima reginei
Maria va ajunge, în acest
an, în custodia Casei Regale.
DirectorulMuzeuluiNaţional
de IstorieaRomâniei, Ernest
Oberlender Târnoveanu, a
încheiat unacordcuCasaRegalăurmândca, prinOrdonanţă
de Guvern, inima să fie retrocedată familiei. „Inima reginei
va fi depusă în cutia de argint şi va intra în administrarea
Muzeului Naţional Peleş, Casa Regală dorind să fie depusă
în camera în care regina a decedat, la Pelişor”.
Informaţia a fost confirmată, la Constanţa, în cadrul unei
ceremonii emoţionante la Constanţa, unde a fost expusă
caseta de argint în care a fost adusă inima Reginei Maria,
de la Balcic. Evenimentul a avut loc chiar la bordul
fregatei care poartă numele fostei suverane a României.
Afost o dublă aniversare în portul militar Constanţa: 75 de
ani de când inima Reginei Maria a fost adusă în România
la bordul navei care îi poartă numele şi 85 de ani de la
intrarea în serviciul Marinei Române a distrugătoarelor
Regina Maria şi Regele Ferdinand. În cinstea celor două
aniversări, Forţele Navale Române şi Muzeul Naţional de
Istorie al României au decis să expună pentru prima oară
publicului acest obiect încărcat de istorie.
Inima Reginei Maria
va fi depusă
la Castelul Pelişor